Povestea Mea
Născută în România anilor ’90, ca mulți din generația mea, am crescut cu mentalitatea de “tras tare” – pentru a obține cele mai bune note la școală, pentru a intra la cea mai bună facultate și ulterior pentru a avea un job cât mai stabil. Viața era o competiție continuă, iar munca părea că nu se sfârșește niciodată. Pe lângă toate astea, mai exista și presiunea socială; până la 30 de ani, trebuia să bifezi deja lista cu carieră, casă, căsătorie, copii. Sună cunoscut, nu-i așa?
Petreceam atât de mult timp muncind, încât munca începuse să preia întreaga mea identitate. E drept, am avut un traseu profesional incredibil și bifasem lista de sus, dar simțeam că nu-mi mai găsesc sensul. Am avut un episod de burnout din care am ieșit doar cu lecția pe jumătate învățată, peste care s-a adăugat nebunia din pandemie și rollercoasterul emoțional care vine la pachet cu rolul de proaspătă mămică. Brusc mi-am dat seama – ceva trebuie să se schimbe.
Mi-am adus aminte că în goana asta după realizări și statut social, lăsasem în urmă copilul interior care tânjea după creativitate. Deși pictez din școală generală și am absolvit o facultate de teatru, cumva pasiunile mele s-au pierdut pe drum. Practic, anulasem cine eram eu cu adevărat, din frică dar și de dragul adaptării și construirii unei identități mai acceptabile în societatea noastră.
Astăzi sunt într-o misiune de a-mi rearanja viața și cariera în jurul talentelor native. Pasiunile mele pentru artă și teatru sunt distribuite acum în roluri principale, iar munca devine o altă formă de manifestare a identității mele. Mi-am dat seama că uneori nu trebuie să te rezumi la a avea un singur job; poate identitatea ta trebuie onorată și exprimată prin mai multe activități concomitente, dintre care jobul este doar o felie, nu tortul întreg. (Intră în scenă portfolio careers.)
Vreau să ajut oamenii să-și rescrie poveștile profesionale sau să descopere părți uitate din ei, astfel încât să capete încredere și claritate în a-și construiască carierele în jurul vieții lor, nu invers. Fac asta pentru că numai așa vom reuși să trăim o viață împlinită, să rupem tiparele care nu ne mai sunt utile și să creștem o nouă generație de adulți asumați, conștienți și autentici, capabili să aducă schimbări pozitive în lume.
Dacă te-a inspirat povestea mea și ai vrea să vorbim, sunt la o cafea distanță.